luni, 9 februarie 2009

DESPRE RUGĂCIUNEA LUI IISUS

"În timpul acela Iisus a tresălta de bucurie în Duhul Sfânt şi a zis: Mulţumescu-Ţi Ţie, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pe ele pruncilor. Adevărat Părinte, că aşa a fost bună voinţă înaintea Ta.
Se bucură Domnul cu nemărginită bucurie pentru mântuirea oamenilor; vesteşte că tainele credinţei creştine nu se descoperă înţelepţilor şi slăviţilor lumii, ci copiilor, cum erau ucenicii Domnului, luaţi din mijlocul poporului simplu, neînvăţaţi, fără ştiinţă de carte.
Cea mai înaltă lucrare a minţii este neobişnuit de simplă; pentru căpătarea ei nu este nevoie decât de o simplitate şi credinţă de copil. Dar noi ne-am făcut atât de complicaţi încât tocmai această simplitate este de neajuns. Noi vrem să fim deştepţi, vrem să-i dăm viaţă eu-lui nostru, nu suferim lepădarea de sine, nu vrem să lucrăm cu credinţă.
Din această cauză, pe terenul lucrării minţii, copilul ajunge la o propăşire neaobişnuită, iar înţeleptul deraiază din drum şi se aruncă în întunecoasa prăpastie a înşelării."( SF. IGNATIE BRIANCIANINOV )

Niciun comentariu: