EMOŢIE DE VARĂ

" Sunt mulţumit de viaţa mea!" spun unii

şi nu pot să-i cred deşi ei zâmbesc atât de siguri

mi-e cu neputinţă să-i cred

( Asemenea

cei cu nemulţumiri şi probleme mărunte

n-au nevoie de Hristos

pentru pricini atât de neînsemnate...)

Inima mea e plină de durere amară

ascultându-i

sufletul meu e un strigăt mut

privindu-i

ce surâsuri de salon funerar le desenează

pe feţe mulţumirea lor

O, dacă ar începe să pipăie pielea catifelatei lor fericiri

şi ar apăsa un pic mai tare

ar simţi Zidul

dacă ar închide televizorul

s-ar descoperi orbi

dacă şi-ar lua căştile de pe urechi

i-ar asurzi glasul cumplitei lor singurătăţi

şi-ar întâlni acolo durerea din inima mea

pe care cu uimire ar resimţi-o

mângâietoare

o boare de vânt ce-i ademeneşte

acolo

în adâncul nepervertit al inimii

în Maternitatea Adevărului

pe patul Crucii

unde trase de mâinile lui Iisus

în sfârşit s-ar naşte

şi sufletele acestor trupuri

care zac pe terase şi beau

sub umbrele colorate din pahare colorate cu paie colorate

diverse băuturi cu aromă "identic naturală"

de viaţă...