- Ce vrea, părinte, de la mine Hristos?
Preotul l-a privit drept în ochi şi i-a răspuns:
- Hristos?... Hristos nu vrea nimic de la dumneata... Şi nici de la mine... Nu vrea nimic de la nici un om...
Şi a dat să plece.
Ateul a rămas o clipă încremenit. Apoi, zâmbind neîncrezător, a spus:
- Atunci... Atunci de ce a venit? Atunci... ce atâta ... Părinte! Vă bateţi joc de mine!...
- Nu, prietene, nimeni nu-şi bate joc de dumneata... Pur şi simplu acesta-i adevărul... ŞI HRISTOS A VENIT PENTRU CĂ L-AI CHEMAT!
- Eu? Păi eu nici nu cred în El...
-Măi, omule... Ai oftat vreodată? Ai avut vreodată o durere sufletească? Te-a nemulţumit adânc ceva? Ai gemut în sufletul tău? N-ai fost niciodată nefericit?
- Păi, cine nu este...
- Şi ce-ai făcut?
- Am băut...
- Şi după ce te-ai îmbătat n-ai mai oftat?
- Ba da....
- VEZI, NEFERICIREA ASTA N-O STINGE NIMIC DE PE LUME... Această stare de nefericire o vede Dumnezeu în inima omului ca pe o rugăciune neîntreruptă ... Şi a răspuns trimiţându-L pe Hristos...
- Bine, părinte, dar eu sunt nefericit că n-am bani... EU VREAU BANI, NU PE HRISTOS!
- Aşa a gândit şi Iuda şi a ajuns în ştreang...adică pe culmea nefericirii... HRISTOS este un răspuns la nefericirea omului, de aceea primul cuvânt al Legii Sale este: " Fericiţi..."
Orice am face în această viaţă inima ne rămâne mereu plină de rumoarea nefericirii... Pentru că nefericirea este legea acestei lumi...
- Şi zici, părinte, că eu mă rog fără să ştiu? Asta-i culmea!
- Da, dragul meu... Singura diferenţă între dumneata şi un sfânt este că sfântul lasă toate, şi familie şi bani şi gânduri, pentru a trăi cu toată fiinţa acest strigăt tainic al inimii.... Căci în măsura în care te uneşti cu cererea, în aceeaşi măsură te vei uni cu răspunsul...
- Părinte, e cam complicat pentru mine...
- Ştiu, dragul meu, ştiu... E greu să înţelegi din cuvinte, de cele mai multe ori imposibil, ceea ce ai fi început să înţelegi într-o clipă, dacă ai fi venit la mine ca să te spovedesc...
" Împacă-te cu tine însuţi; şi se vor împăca cu tine cerul şi pământul. Străduieşte-te să intri în cămara ta lăuntrică şi vei vedea cămara cea cerească; pentru că şi una şi cealaltă sunt acelaşi lucru şi, intrând într-una, le vei vedea pe amândouă."
( Sf. Isaac Sirul)
12 comentarii:
M-am tot gandit si razgandit daca sa iau legatura cu tine in felu asta. Pana la urma m-am hotarat, ca alfel nu am cum momentan.
Ma tot intreb legat de rugaciune, sunt in anumite rugaciuni expresii de genu "Ia aminte spre rugaciunea mea ca m-am smerit foarte" sau "inima infranta si smerita" si tot felu de referiri la larimile pocaintei. Eu nu inteleg cuvintele astea, ca nu le traiesc efectiv, adica eu mint cand citesc acolo asta simt ca nicidecum nu am eu pocianta si gand smerit dimpotriva am mintea pe coclauri, cel mai bine se potriveste "stand la rugaciune am cugetat la vicleniile acesti lumi".
Nu stiu cum ai sa-mi raspunzi asta e emailul meu p.papuc@gamil.com sau daca ai un cosmote te pot suna eu. 0766299182
Doamne ajuta!
Deşi voi lua legătura telefonic cu tine, voi încerca să dau şi aici un răspuns ( nu RĂSPUNSUL, pe care nu poate să ţi-l dea decât Dumnezeu, ca har) pentru că problema ta e, de fapt, problema tuturor celor care se roagă.
E VITAL SĂ ÎNŢELEGEM CĂ RUGĂCIUNEA E O VIAŢĂ PE CARE N-O CUNOAŞTEM, ÎN CARE SUNTEM STRĂINI. Ceea ce mărturiseşti tu, în esenţă, asta este: mă simt străin în rugăciune şi simt nevoia să mă întorc în lumea pe care o cunosc, care, la nivelul minţii, e alcătuită din gândurile mele cotidiene...
Hristos ne cheamă la o viaţă NOUĂ, la care mintea, inima şi trupul nostru NU SUNT ADAPTATE! Ce se întâmplă, de fapt, într-o viaţă de creştin, de fapte bune, de post şi rugăciune( liturgică şi particulară)? SE PRODUCE ACEASTĂ ÎNSUŞIRE TREPTATĂ A VIEŢII NOI ADUSĂ DE ÎNVIEREA LUI HRISTOS şi AŞEZATĂ ÎN BISERICĂ, SPRE ÎNSUŞIRE DEPLINĂ, PRIN RUGĂCIUNE ŞI CUMINECARE!
Chiar ceea ce mi-ai scris E POCĂINŢĂ! MAI RĂMÂNE SĂ STĂRUI ÎN EA şi, după timpul necesar Duhului să lucreze schimbările tainice ale adâncului fiinţei tale( la care n-ai acces prin simţuri, dar în care nădăjduieşti) VEI PRIMI CEEA CE TÂNJEŞTI SĂ AI: O ALTĂ AŞEZARE ÎNTRU ADEVĂR ŞI ÎNTRU FIINŢĂ!
Noi, păcătoşii, citim rugăciunile sfinţilor!!! De ce? Ca să realizăm că nu suntem sfinţi şi să ne pocăim! EXACT CE-AI MĂRTURISIT TU!
Deci, tot ce mi-ai spus mie, spune-I lui Dumnezeu, ŞI VEI AVEA O RUGĂCIUNE ADEVĂRATĂ, O RUGĂCIUNE CARE TE VA DUCE ŞI CU VIAŢA MAI ADÂNC ÎNTRU ADEVĂR! Reacţia ta de nemulţumire de sine este exact ceea ce trebuia să producă cartea de rugăciuni, este exact ceea ce a urmărit Dumnezeu să obţină de la tine!
Petru, dragă, m-ai făcut fericit cu problema ta! Tocmai ea te conduce la rugăciunea adevărată, tocmai EA ESTE TEMELIA ADEVĂRATEI RUGĂCIUNI!
Aşa că nu trebuie să o rezolvi, ci să o acutizezi! Îndrăzneşte să te crezi şi să te simţi şi mai vinovat şi mai mincinos şi mai viclean şi mai ipocrit; CĂCI RUGĂCIUNEA ŞI SMERENIA CRESC DIN JUDECATA ŞI OSÂNDIREA DE SINE !
Care nu sunt altceva decât realism duhovnicesc, onestitate, sinceritate faţă de Dumnezeu şi de om!
Binecuvântat să fie Cel care ţi-a descoperit ROSTUL rugăciunilor sfinţilor: să trezească în noi exact gândurile tale: că nu avem pocăinţă, că nu avem sinceritate, că nu avem NIMIC CURAT, VIU ŞI ADEVĂRAT în inimile noastre: adică, suntem...SĂRACI CU DUHUL! Şi nu AICI încep Fericirile ?
Bun cuvant, dar pentru cineva care stie sa lupe cu mandria.
Dar in cazul in care ateul nici macar nu isi pune vreo intrebare? crede ca Dumnezeu e o inventie a celor care sunt slabi si au nevoie de un sprijin...si pentru ca nu l-au gasit printre oameni au apelat la ultima solutie...
Cum ii poti explica unui om care crede doar in frumusetea vietii, care se crede doar norocos pentru ceea ce are, ca toate vin de la Dumnezeu care exista!
Cum il poti convinge pe un astfel de om ca El este mereu cu noi, ca nu ne paraseste si ca de la El vin toate?
cand stam in soare ne bronzam, cand stam in ploaie ne udam, cand stam in Biserica ne SFINTIM!...
ptr. ANGELA
Pentru situaţiile prezentate de tine nu rămâne decât rugăciunea... Până vin slăbiciunea şi urâţenia vieţii... ATUNCI RUGĂCIUNEA PE CARE AI FĂCUT-O MEREU PENTRU O ASTFEL DE PERSOANĂ ÎL POATE ÎNDUPLECA PE DUMNEZEU SĂ-L SCAPE DE DEZNĂDEJDE ŞI SĂ-L AJUTE SĂ AFLE CREDINŢA...
sunt adventista si mi s-a spus ca nu am nici-o sansa in aceasta biserica. totusi daca as trece la ortodoxism nu m-as simti bine sa incalc poruncile 2 si 4. nu stiu ce sa fac.
TE ROG SĂ TE ROGI LA MAICA DOMNULUI! SIGUR TE VA AJUTA SĂ ÎNŢELEGI, CU INIMA, apoi şi cu mintea, ORTODOXIA! CÂND AM AVUT PROBLEME ASEMĂNĂTOARE, CÂND AVEAM NELĂMURIRI ORI ÎNDOIELI, MAICA DOMNULUI M-A AJUTAT MEREU ŞI GRABNIC! CHIAR ŞI ACEST BLOG ÎI ESTE DEDICAT, PENTRU CĂ DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU CARE ESTE ÎN DÂNSA, SMERENIA ŞI BLÂNDEŢEA ŞI RUGĂCIUNEA SA PENTRU NOI, SUNT NEMĂRGINITE!
MAICA DOMNULUI ESTE MAICA ORTODOXIEI! AI ÎNCREDERE CĂ TE VA AJUTA!
Şi aş dori să păstrăm legătura!
Ai citit cartea lui Mathew Gallatiel - ÎNSETÂND DUPĂ DUMNEZEU?
Dacă nu, aş fi bucuros să ţi-o împrumut...
Cu drag,
un suflet care şi-a găsit liniştea...
nu am citit-o. am sa inerc sa inteleg cu toate ca imi este forte greu. multumesc. cum am putea sa facem sa mi-o imprumuti?
ptr. Cornelia
Poţi să vii azi 17.06.09 la ora 15 în faţa gării( nu peronul, ci partea dinspre oraş)?
Sunt pe net doar până la ora 14, când plec la serviciu...
o sa vin.o sa am o umbrela rosie. multumesc
ptr. Cornelia
Bine.
Doamne ajută!
Trimiteți un comentariu